Nu am mai scris de mult aici si regret sa va anunt ca George Ospir a trecut pe Lumea Cealalta, Marti 5 august 2008 in jurul orei 7 seara. Condoleante familiei indurerate, poate ca George e mai bine acolo unde e acum, fara suferinta. Dumnezeu sa il odihneasca ! Ceremonia de inmormantarea va avea loc Vineri 8 august, la ora 12, in capela din curtea cimitirului Pacea din Botosani.
Cum as putea sa transmit familiei profunda compasiune ce resimt in aceste momente atat de dureroase. George si intreaga familie ati trecut prin atatea angoase, atata lupta, atatea sperante …. iar acum George a adormit.
Sant din tot sufletul alaturi de dvoastra iar pentru George ma voi ruga si voi aprinde lumanari sa-i odihneasca Dzeu sufletul in pace, in locuri de verdeata unde nu mai este nici o durere ci doar iubirea lui Dzeu
Ileana
6 august 2008
GEORGE OSPIR A MURIT! DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA!
Dupa doua operatii si o iradiere cu GammaKnife facute in Romania si o operatie in Hannovra unde medicii nu l-au mai putut ajuta foarte mult, George Ospir a inchis ochii ieri 5 august la Botosani. Inmormantarea va avea loc vineri, 8 august la Botosani.
Astazi este sarbatoarea “Schimbarii la fata”, sarbatoare care l-a facut pe George sa se odihneasca in sfarsit dupa lungile lupte cu boala. Din punctul meu de vedere el este un martir, pacalit de medici sa incerce diferite tratamente gresite in stadiile timpurii ale bolii. Un pacient mintit caruia nu i s-au expus riscurile clar si raspicat pentru a putea lua o decizie in cunostiinta de cauza.
Dumnezeu sa te odihneasca George! Macar acolo vei putea sa zambesti o eternitate…
Puteti sa lasati un mesaj familiei pe blogul lui George la adresa de mai jos.
Dan Santimbreanu
Povestea lui George o gasiti pe blog-ul lui: https://georgeospir.wordpress.com
[…] Dumnezeu să te odihnească în pace, George. […]
Sincere condoleante. Dumnezeu sa-l odihneasca.
Eduard si Nicoleta Paulovici
Sincere condoleante familiei…Cuvintele sunt de prisos…
O Doamne!!!!!!!!!!!!!! Sincere condoleante familiei indurerate, putere sa treceti prin aceste clipe grele, iar pt George, Dumnezeu sa-l odihneasca in pace.
Dumnezeu sa-l odihneasca!
Dumnezeu sa te odihneasca, George.Sunt neputincioasa, iarta-ma ca n-am putut face nimic pentru tine.Iarta-ne pe toti!
Dumnezeu sa te odihneasca in pace si liniste!
Cei care raman spun ca Dumnezeu ii iubeste pe ce care ii inalta la cer….
Ai indurat grele neputinte;acum de acolo de unde esti,sa ai grija de cei care au ramas aici,sa le invinga ,poate pe ale lor…
Sunt cu tot sufletul alaturi de familie.
Ioana Petrache
Sufletele si inimile noastre sunt sfasiate de durere, o durere crunta ce nu poate fi descrisa in cuvinte.
Prea multa lupta, durere, neputinta si dezamagire.
Doamne, de ce ???… dar noi nu avem dreptul sa judecam. George a fost un copil minunat , a luptat sa traiasca pentru a-si vedea baietelul (George Sebastian Ospir). Dupa intalnirea cu el a plecat fericit in stele, de unde il va veghea si-i va fi mereu alaturi.
Doamna Magda, nu mai avem cuvinte de alinare, este prea greu pentru noi si ne este frica sa nu gresim fata de o mama care a facut imposibilul pentru a-si salva fiul.
Sa va dea Dumnezeu multa putere sa puteti merge mai departe.
GEORGE, DUMNEZEU SA TE IERTE !
Cuvintele sunt de prisos……te cunoasteam de cand erai mic, am copilarit impreuna….Imi amintesc cum stateai cu fratele meu si cu alti baieti din cartier pe gard la fantana….acum sunt toate doar amintiri….Sper ca acum, de acolo, de sus, sa veghezi si sa ai grija de copilasul tau si tu sa-ti gasesti linistea de care aveai atata nevoie…Dumnezeu sa te ierte si sa-ti de-a odihna vesnica…..
…Dumnezeu sa te odihneasca, George!… Sincere condoleante familiei lovite de aceasta crunta durere… Acum George a plecat in Rai unde lumina s-a revarsat asupra lui, unde durerea si suferinta nu-i mai pot face rau… Acum a atins cerul… A luat soarele intr-o mana , stelele si luna in cealalta si lumineaza drumul in viata al familiei, vegheaza asupra lor…George a lasat infinita durere in urma, e drept, dar aceasta durere poate fi alinata totusi de ganguritul cristalin al fiului sau…..
…Alte cuvinte…nu-si au rostul…
…Doar lacrimile mai pot vorbi acum…
Dumnezeu sa te ierte, suflet bun!
Coondoleante!!
El acu e in rai, ne priveste de sus!!
Adio durere, adio chin, viatza vesnica si linistita ….
Sincere condoleante familiei si multa putere pentru a trece peste aceasta grea incercare…. Cand am auzit nu mi-a venit sa cred…
Dumnezeu sa te odihneasca in pace si liniste!
“Să fii cât munţii de voinic,
Ori cât un pumn să fii de mic,
Cărarea mea şi-a tuturor
E tot nimic!”
O dedicatie..poate fara sens acum…insa
totusi…a lasat in urma sa o durere sfasietoare pentru toti cei care l-au cunoscut si pentru cei care i-au ascultat povestea… pentru soarele care rasare in fiecare zi si care nu ii mai poate lumina cararea catre o viata frumoasa alaturi de cei dragi….pentru cea pe care a iubit-o,cea care i-a daruit un fiu…s-a nascut fiul sau…si ne-a parasit el…e nedrept!
Sincere condoleante Adinei,familiei si sunt sigura ca acum el este luceafarul nostru calauzitor..
Regretam nespus!regretam atata suferinta si o asemenea pierdere!George nu te vom uita niciodata!Dumnezeu te-a vrut cu el acolo sus…condoleante familiei!
Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in pace!
Sincere condoleante familiei indurerate!
Regret nespus de mult trecerea in nefiinta a lui George!
……………………………………………………………………………………….
Then I felt to the ground
Tasted ashes on my tongue
Thinking that only the dead
Are forever young
There was peace in the twilight
And for a moment among
It was a world without danger
A world without war
And I will take all your suffering
It will do any good
Cause we are one flesh, one breath, one life, one blood…………………………………………………………………………
….tristete, neputinta, un sentiment ciudat de respingere a gandului ca nu mai este si rasunetul versurilor din “One Blood”, Terence Jay, una din melodiile sale preferate….
…..in apus, dupa atata suferinta, cu gandul la cei dragi si cu inima plina de iubire astfel a plecat George dintre noi….luptand pana in ultima clipa….luptand pana ce puterile i s-au sfarsit si a stiut ca de acolo de unde va pleca va putea veghea asupra familiei sale, copilasului si iubirii care i-au vegheat durerea si i-au dat mereu alinare…………
cuvintele sunt de prisos….iar durerea e prea mare………..Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!….
Sincere condoleante familiei, iar balsamul iubirii lui Dumnezeu si a iubirii lui George sa va aline suferinta, o mare parte din acest balsam il veti simti cand il veti privi pe micutul George, cand ii veti auzi ganguritul si ii veti vedea zambetul…….zambet pentru care nu va mai trebui sa luptam……………………………………………………………………
Ramona Hohan
Nu-mi vine sa cred ca nu mai este! Pur si simplu e imposibil! De ce? de ce oare? m-am uitat de atatea si atatea ori pe aceste poze si parca as vrea sa le dau viata, sau macar timpul inapoi pentru cateva clipe…Ai fost pentru mine un coleg deosebit, desi foarte normal; meritai mai mult, draga George, mult mai mult…parca a murit ceva din mine, amintirile sunt prea dureroase. ce pretioase au devenit clipele cand eram colegi, nu aveam alta grija decat sa mergem la scoala si sa ne facem temele si…sa ne pretuim…pentru ca in momente ca acestea sa avem de unde lua puterea de a merge mai departe.
Cuvintele sunt de prisos, deja prea multe, dar parca aman momentul, care nu credeam sa vina atat de devreme, cand sa spun Odihneste-te in pace, George si sa-ti fie tarana usoara!
Multa putere familiei si iertare.
Condoleante.
O veste cutremuratoare care m-a zdruncinat serios! Nici nu-mi pot inchipui ce simt prietenii si familia lui. Cuvintele sunt de-a dreptul incapabile de a exprima sentimentele pe care le produce o astfel de tragedie.
As vrea totusi sa incerc sa spun ceva. In urma cu ceva timp, chiar dupa casatorie si chiar cand ma pregateam sa plec din tara la studii, si eu am avut o tumora, insa nu la cap, rezolvata din fericire prin operatie si apoi chemoterapie. Deci am o vaga idee cum e sa treci prin spitalele iesene fara sa stii exact ce te asteapta. Acum sunt in Statele Unite si uitandu-ma pe pozele postate de Geroge pe hi5 recunosc locuri pe care le-am vizitat si eu. De cateva luni am un baietel sanatos si frumusel. Toate acestea m-au condus la concluzia ca soarta are doua fete, care de multe ori coexista: pe cat de darnica, tot pe atat si de cruda poate fi.
Prin urmare, alaturi de compasiunea pentru pierderea suferita, le doresc celor dragi lui George sa aiba puterea sa urmeze cursul vietii si depaseasca momentul si mai ales le dorec, ca soarta sa le arate din nou ca poate fi si darnica. De asemenea le doresc pe termen lung sa poata nu se intristeze pentru trecerea in nefiinta a lui George, ci sa se bucure ca l-au avut prezent in viata lor.
In mod sigur cei care l-au cunoscut direct sau au aflat povestea lui nu-l vor uita usor. Eu unul ma numar printre ei.
Nu voi uita niciodata expresia fetei lui si disperarea mamei din toamna anului trecut cand George a facut primul RMN la Iasi dupa ce i se descoperise tumoarea . L-am intalnit la spital fiind programat si eu dupa el pentru o investigatie de rutina. Doctorul ii spusese ca daca nu se opereaza o sa moara si ca operatia este una de rutina . Si iata ca nu a fost chiar asa si din pacate nu mai este printre noi. Domnul sa il odineasca !!!!