S-au scurs deja 40 de zile de cand George Ospir a plecat dintre noi, purtat pe aripi de ingeri spre inaltul cerului, lasand in urma un gol imens. Suntem mai singuri , mai tristi, mai resemnati in fata mortii, dar mai increzatori intr-un Dumnezeu care le randuieste pe toate. Trecem prin viata fara a lasa urma pasilor, dar urmele imprimate in inimile celorlalti nu le poate sterge nimeni. Cu siguranta George a trait frumos, a iubit cu pasiune, iar rodul iubirii lui se afla astazi printre noi ca o dulce alinare. Ne-a invatat poate cum sa traim, cum sa iubim, cum sa zambim, dar ne-a mai invatat si cum sa plangem, sa suferim si cum sa luptam. Pe cei in inimile carora George Ospir a lasat o mica amintire, ii asteptam pe data de 13 septembrie la Slujba de Pomenire(Biserica Pacea) si apoi la masa de Parastas.

Read Full Post »

 

Ce suntem noi, fratele meu? Suntem o palpaire iluzorie a unei dorinte suferinde, o licarire fantomatica si fosforescenta a timpului nemuritor, a scurtimii de zi obsedate de eternitatea pamantului. Suntem o rostire inexprimabila, o foame de nesaturat, o sete de nepotolit, o pofta care ne arde carnea, ne indurereaza maruntaiele si ne sfasie inimile in doua. Suntem o zvarcolire a pasiunii, o momentana flacara de iubire si extaz, un izvor de sange viu si de agonie, un strigat pierdut, o muzica de durere si de bucurie, o cursa de ceasuri scurte si vii, o soapta demonica a unei amintiri neintrerupte. Suntem amagitii timpului.

       Ce suntem noi, fratele meu? Suntem fiii Tatalui nostru, al carui chip nu l-am vazut niciodata, suntem fiii Tatalui nostru, a carui voce nu am auzit-o niciodata, suntem fiii Tatalui nostru, catre care am strigat pentru putere si mangaiere in agonia noastra, suntem fiii Tatalui nostru, a carui viata ca si a noastra a fost traita…suntem fiii Tatalui nostru, singurul caruia Ii putem spune strania, neagra povara a inimilor noastre, suntem fiii Tatalui nostru si vom cauta umbra pasilor Lui toata viata noastra. Da, suntem fiii Tatalui nostru si sufletele noastre nu vor gasi odihna pana nu-I vor vedea chipul ; iar cand i-L vom vedea, va trebui sa citim pe chipul acela impacarea si iertarea.

  

  Familia Ospir multumeste tuturor celor care au fost alaturi de ei si de  George pe parcursul acestor luni de grea suferinta si lupta pentru viata.

   Ne-am mangaiat cu gandul dumneavoastra cel bun, am luptat si a-ti luptat alaturi de noi prin sprijinul moral si financiar de care am avut atata nevoie si pe care l-am primit cu atata dragoste. Toate acestea nu pot decat sa ne aline suferinta, sa ne smereasca in fata dumneavoastra si sa va purtam in inimi o recunostinta ce va dainui mereu alaturi de imaginea lui George.

    Dumnezeu sa va primeasca fapta cea buna, sa va ocroteasca cu bunatatea Lui si sa va mangaie cu iubirea cea vesnica .                                                                                                                                                                               

 (Cei care au fost alaturi de noi se vor regasi pe blogul lui George Ospir)

 

 

 

 

 

 

 

Read Full Post »